La mulți ani, PNL! 144 de ani de liberalism în România!

0
1007
PNL din 1875 in slujba romanilor

Partidul Național Liberal împlinește 144 de ani mâine pe 24 MAI 2019 (24 MAI 1875 – 24 MAI 2019). Profesorul Doctor în Istorie, Daniel Hrenciuc, rădăuțean convins și membru PNL ne-a pregătit un editorial despre Partidului Național Liberal:

Liberalismul european își are rădăcinile în Magna Charta (Anglia, secolul al XVIII-lea) precum și în operele lui John Locke, Thomas Hobbes, Montesquieu, J. J. Rousseau, John Stuart Mill, A. Smith, T. Malthus, D. Ricardo ș.a. În spațiul românesc, gândirea liberală a fost puternic influențată de către enciclopedismul francez prin intermediul tinerilor aflați la studiu în Franța (Ion și Dimitrie Brătianu, Mihail Kogălniceanu, frații Golescu, Ion Câmpineanu, Ion Ghica,  C.A. Rosetti ș.a. ), implicați după revenirea în țară, în proiectul construcției naționale.

Partidul Național Liberal a fost înființat la 24 mai 1875  de către gruparea politică cunoscută drept coaliția de la Mazar Pașa (după numele otoman al englezului Stephen Lakeman în a cărui locuința din București a avut loc prima reuniune în timpul guvernării conservatoare a lui Lascăr Caatargiu). Bazele PNL-ului au fost puse de către Ion C. Brătianu, Mihail Kogălniceanu, AG. Golescu, Gh. Vernescu, Tache Anastasiu, C. Fusea, Al. Candiano Popescu, Anastase Stolojan, Gh. Chițu, C. G. Peșacov, N. C. Furculescu și M.C. Epureanu. Programul PNL  a fost publicat l 4 iunie 1875 în ziarul Alegătorul liberal, regăsindu-se prin altele idei legate de învățământul public, autonomie comunală, reglarea tocmelilor agricole ș.a. În plan politic, liberalii s-au pronunțat împotriva tiraniei boierilor, tinerii fiind puternic atrași de carisma lui Ion C.  Brătianu, figura politică cea mai importantă pe care PNL-ului o avea la momentul respectiv în spațiul public.

Titulatura de Partid Național Liberal rezuma cele două concepte principale care s-au regăsit  în gândirea politică românească a vremii, fundamentând procesul de recuperare și modernizare identitară a statului român după 1866, anul instaurării monarhiei de Hohenzollern și al adoptării Constituției. Liberalii s-au implicat puternic în timpul revoluției de la 1848-1849, promovând naționalismul, constituționalismul și pluralismul politic. Mihail Kogălniceanu, un excelent orator și om politic a redactat Dorințele Partidei Naționale din Moldova (Cernăuți, august 1848), fiind unul dintre cei mai reprezentativi activiști unioniști și  apropiat al domnitorului Alexandru Ioan Cuza. El s-a aflat în fruntea Ministerului Afacerilor Străine la 9 mai 1877 când  România  și-a  independența. Între 1881-1888 România a fost condusă de către guvernul cel lung condus de către Ion C. Brătianu, perioadă în care statul român și-a consolidat și modernizat instituțiile în plan intern și s-a orientat în plan extern. Guvernarea Brătianu s-a ghidat după interesul național în cel mai bun sens al acestei sintagme. În esență, liberalismul a deschis procesul de democratizare a statului român.

După 1900 în cultura și practica politică românească s-a impus neoliberalismul. Tânăra generație liberală reprezentată de către Nicolae Fleva, Mihail Pherekyde, Eugen Carada, V. Lascăr, P.S. Aurelian, I. I. C. Brătianu și-au remodelat constant programul politic adecvându-l la interesele și nevoile de modernizare ale statului român.  Arhitectura instituțională a statului român a purtat amprenta liberalismului fie că vorbim despre domeniul învățământului public (legile lui Spiru Haret), emanciparea Bisericii Ortodoxe (autocefalia din 1885) sau  organizarea și modernizarea armatei.

În planul politicii externe, PNL-ul s-a ghidat în permanență după interesul național al României, cultivând relații apropiate cu Franța și sprijinindu-i permanent în mod neoficial, evident, pe românii din teritoriile aflate sub dominație străină. În calitate de lider incontestabil al PNL-ului, Ionel Brătianu a susținut cu mult pragmatism interesele naționale ale României care semnat o Convenție cu Antanta (4 august 1916), înțelegere deosebit de importantă în baza căreia românii s-au angajat în Primul Război Mondial.

Ulterior, eforturile liderilor PNL în frunte cu Ionel Brătianu au fost încununate de marele proiect al României Întregite prin Unirea cu Basarabia 27 martie/9 aprilie 1918), Bucovina (15/28 noiembrie 1918), Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș (1 decembrie 1918). În fond, marele ideal național al tuturor românilor a fost atins printr-un efort uriaș. În perioada interbelică, Partidul Național Liberal a contribuit la introducerea votului universal, aplicarea celei mai mari reforme agrare din istoria României, adoptarea Constituției din 1923, aplicarea măsurilor economice subsumate doctrinei Prin noi înșine, industrializarea României prin susținerea capitalului autohton, în paralel cu consolidarea regimului democratic  (confruntat cu  introducerea unui regim de autoritate monarhică al regelui Carol al II lea,  27 februarie 1938-6 septembrie 1940). Timp de doi ani (1938) activitatea politică a fost interzisă de către  rege, funcționând un singur partid (FRN). Ulterior, a fost instaurat statul național legionar (14 septembrie 1940-27 februarie 1941) urmat de regimul Ion Antonescu (27 februarie 1941-23 august 1944).  Cu toate că activitatea politică a fost interzisă, Constantin (Dinu Brătianu), liderul PNL-ului a transmis memorii de protest mareșalului Ion Antonescu, în problema deportării evreilor și rromilor în Transnistria, inclusiv implicarea României în operațiunilor militare purtate dincolo de Nistru. Liderul PNL a încercat scoaterea României din războiului purtat alături de Germania hitleristă, manifestându-se prin atitudini publice în favoarea germanilor deportați la muncă forțată în URSS (1945).

Instaurarea comunismului în România a fost însoțită de o prigoană groaznică îndreptată împotriva partidelor istorice, liderii PNL fiind arestați și condamnați la ani grei de detenție. Mulți au decedat prin aceștia aflându-se istoricul Gheorghe Brătianu (mort în închisoarea de la Sighet, 27 prilie 1953). În perioada comunistă orice activitate politică a partidelor democratice  a fost  interzisă. PNL-ul a fost reînființat în 1990, implicându-se direct în pofida unor obstacole și dificultăți puse de către grupările politice de stânga formate în mare parte din foști activiști comuniști, la reconstrucția democratică  a României. Actualmente, România este condusă de primul președinte liberal din istorie, respectiv, Klaus Werner Johannis. Miza PNL –ului în prezent este câștigarea alegerilor europarlamentare din 26 mai și a celor prezidențiale din toamna acestui an, în paralel, cu apărarea democrației românești aflată sub o puternică  presiune  din partea actualei guvernări. La 144 de la înființarea sa,  Partidul Național Liberal- cel mai vechi partid politic din România-  își reconfirmă vocația sa democratică și obiectivele euroatlantice.

Comentează cu Facebook

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here