Ioan Balan: „Asistăm astăzi la cea mai penibilă, jalnică, ipocrită și neprietenoasă declarație a Parlamentului României privind susținerea noului guvern de la Chișinău.”

0
115
Deputat PNL Suceava Ioan Balan

Deputatul PNL de Suceava, Ioan Balan, transmite o declarație politică prin care susține că asistăm astăzi la cea mai penibilă, jalnică, ipocrită și neprietenoasă declarație a Parlamentului României privind susținerea noului guvern de la Chișinău.

„Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

Asistăm astăzi la cea mai penibilă, jalnică, ipocrită și neprietenoasă declarație a Parlamentului României privind susținerea noului guvern de la Chișinău. Este penibilă ca moment, jalnică în conținut,   ipocrită ca mesaj și neprietenoasă ca adresare.

Este penibil sa vii acum, după ce criza a trecut, să declari susținerea unui guvern pentru care atunci când i-a fost cel mai greu nu ai scos o vorbă, fiind mult prea ocupat cu roșcovele lui Plahotniuc. Îi întreb pe colegii din PSD care au simbolul electoral comun cu partidul lui Plahotniuc, adică trei trandafiri.   De ce, prin intermediul ministrului de externe i-au interzis ambasadorului român să participe alături de ambasadorii Statelor Unite ale Americii, Uniunii Europene și Rusiei la ședința Parlamentului Republicii Moldova de învestire a guvernului condus de Maia Sandu?

De ce ați susținut și girat guvernul oligarhic, antidemocratic și antieuropean al lui Plahotniuc? Cu toate că v-ați asumat asigurarea securității energetice a Republicii Moldova, astăzi gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău este nefinalizat  iar despre dezvoltarea interconectărilor rețelelor de energie electrică dintre România și Republica Moldova nici nu poate fi vorba.

De ce ați tăcut la anularea alegerilor democratice pentru Primăria Chișinăului, câștigate în mod democratic de Andrei Năstase? Mă doare să văd atâta ipocrizie în această declarație când știm bine de câtă susținere s-au bucurat Maia Sandu și Andrei Năstase din partea actualei majorități parlamentare – ZERO.  Partidul Național Liberal este singura formațiune politică din România care a sprijinit efectiv blocul ACUM. Conducerea PNL, Ludovic Orban, cât și eu personal am fost alături de Andrei Năstase prin prezența noastră în Republica Moldova și la alegerile pentru primăria orașului Chișinău și la alegerile europarlamentare în timpul cărora Andrei Năstase în semn de spijin și solidaritate a fost făcut cetățean de onoare a orașului meu, Municipiul Suceava.

Declarația este jalnică în conținut. În afara limbajului de lemn folosit, limbaj pentru care ar fi invidios până și Postelnicu. Parlamentul României în profunda lui înțelepciune declară că:

exprimă sprijinul, îndeamnă, reiterează și întărește, solicită și iar reiterează, din nou solicită ca într-un final să reamintească. Același Parlament, adică noi, subliniază, atrage atenția, iarăși reiterează de data aceasta relevanța, neuitând să sublinieze importanța, apoi se angajează să încurajeze. Lipsesc doar aplauzele prelungite.   Nu vi se pare jalnic?

Mesajul este, ca să parafrazez o vorbă populară, fă ce spune Parlamentul nu ce face Parlamentul. Cum să ceri puterii și opoziției de la Chișinău să colaboreze? când tu,   acasă, refuzi să o faci după ce poporul ți-a cerut prin referendum să lași justiția în pace, iar tu putere politică de la București refuzi să semnezi pactul de bun simț propus de Președintele României, Klaus Iohannis. Nu este ipocrizie mai mare decât să atragi atenția în „utilizarea instrumentelor democratice în menținerea stabilității interne” când tu,   PSD, ai pe conștiință gazul “democratic” din 10 august 2018 sau noi Parlamentul României   le reamintim cum e cu funcționarea optimă a statului de drept.   Statul de drept optim care legiferează prin OUG-uri, care mutilează legile justiției și Codul Penal prin Comisii Speciale, care declară MCV-ul opțional și recomandările forurilor europene simple sugestii. Să încurajezi Republica Moldova în parcursul ei european când tu,   PSD, ai un discurs și un comportament profund antieuropean,   nu este dovadă de ipocrizie?

Declarația este neprietenoasă, distantă și chiar arogantă să nu amintești nici în treacăt că te adresezi unui frate și NU unui străin.

Tocmai suntem acum în plină emoție și isterie națională când un copil a fost separat de asistenta maternală pentru a fi înfiat și s-a scandalizat o națiune întreagă.   Dar când frații de-o mamă și de-un tată au fost separați samavolnic de MKVD, nu pentru a fi înfiați, ci pentru a fi exterminați și când în sfârșit s-au regăsit, tu, frate mai mare, Parlament al României într-o asemenea declarație să nu folosești nici măcar o dată cuvinte precum: frate, unire, întregire!

Din aceste considerente eu cred că această declarație este mai toxică, mai dureroasă, care sfidează interesul național și mai neinspirată chiar și decât grabita recunoaștere a Republicii Moldova din anul 1991. Dar aceasta este istoria și oamenii ei: două popoare, aceeași oportunitate, două decizii diametral opuse, doi oameni politici Iliescu și Khol.

Cum aș fi conceput eu o declarație  a Parlamentului României? Aș fi spus o poveste: într-o curte,  Curtea Mare, trăiau și munceau în deplină armonie doi frați români: Ion și Andrei. Fără să-i întrebe nimeni, Ribentrop și Molotov i-au despărțit, pe Andrei l-au dus în Novosibirsk, iar pe Ion la Sighet. Curtea au împărțit-o într-o bucată mai mare, românească și una mai mică, moldovenească. Lui Ion i s-a spus român, iar lui Andrei, moldovean. Vorbeau la fel și se înțelegeau perfect, deși unul vorbea românește și altul moldovenește. Așa li s-a spus, dar ei nu înțelegeau care e deosebirea. Curțile lor au fost separate de un gard de sârmă ghimpată, iar dacă la Putna nu-și dormea somnul de veci marele Ștefan, gardul ghimpat ar mai fi hăcuit o parte din curtea lui Ion. Când Andrei s-a întors de la Novosibirsk, în curtea lui l-a găsit pe Igor cu care a fost nevoit să-și împartă proprietatea. După 50 de ani, vremurile s-au schimbat. Ion s-a eliberat de la Sighet, Andrei de la Novosibirsk și când în sfârșit puteau să demoleze gardul, dar pentru că Igor nu prea voia si nici Ion, l-a sugestia celui din urmă au făcut un pod de flori. Florile s-au uscat repede, iar gardul a rămas.

La aproape 30 de ani de la acel eveniment se întrezărește ocazia să-l întrebăm pe Andrei și pe Igor dacă nu ar fi bine să demolăm gardul? În loc de întrebare astăzi, Ion dă o declarație.

Dar eu, Ioan Balan, le spun astăzi lui Andrei și lui Igor: vă vreau în Europa ca frați, nu ca vecini!”

Comentează cu Facebook

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here